Rezumat Ethan cel care am fost

Ethan, cel care am fost

Poate sună ciudat să spun că este cartea mea preferată, deoarece e foarte emoționantă, și la acel moment când am citit-o am plănuit să scriu și o scurtă continuare.

Părinții lui Ethan plănuiau să se mute din orașul unde locuiau ei din motivul că bunicul lui Ethan locuia singur undeva mai departe în Georgia și nu se mai putea întreține ușor. Deșii Ethan știa foarte clar că motivul era el, din urma unui eveniment trist.

Ethan mereu se învinuia cu ce se întâmplase cu familia lui, iar din cauza asta mersese chiar și la terapie la mai multe persoane, deșii acesta nu dorea deloc asta, și ere mereu nevoit să mintă că este bine, în realitate, lui Ethan doar îi era dor de cea mai bună prietenă a lui, Kacey.

În orașul vechi, acesta depășea orice barieră pentru a ajunge din nou la ea cu gândul că va fi bine după. Multe metode a încercat dar când a trebuit să se mute din oraș, și-a promis singur că va depăși orice obstacol pentru a ajunge din nou la Kacey.

Orașul Georgia, vechi, și bătrân, nu l-a întâmpinat pe Ethan cu mare entuziasm. Cu gândul ca nu va mai găsi vreun prieten în acest orășel, iar fratele său nu îi accepta compania niciodată. Ethan era prea descurajat că va mai ajunge la Kacey sau că va mai fi fericit.

Până a găsit o fată la scoală, Coralee.

Aceasta Coralee, zice în carte, isteață, de nădejde și simpatică. Dacă credeai povestioarele ei, uneori amuzante, ceea ce pe alții îi credeau că e doar rodul imaginației bogate și că inventează totul. Adevărul era că nu doar Ethan avea secrete, pe care le ținea doar în el, ci și Coralee care devenise cu timpul un prieten chiar apropiat. Chiar si daca stăteau mereu în prezența unuia altuia, nu își spuneau secretele niciodată

Fiecare distrându-se împreună, tocmai așa au descoperit o casă veche și dărăpănată de vreme, unde au intrat din amuzament. Lucrurile deveneau tot mai înfricoșătoare în acea casă, chiar și până simțirea unei prezențe ascunse a cuiva. Cu cât explorau casa mai mult, a unei rude mai îndepărtate, Coralee găsise o pungă cu ceva în ea. Fix apoi, o femeie își făcu apariția de la etaj. Cei doi speriați fugiră repede afara, iar Coralee încă avea acel săculeț..

Testul încrederii începe, de când o femeie apare noaptea la geam când Coralee nu poate adormi. Cartea creează multă emoție. Ethan afla abia mai târziu că Coralee încă este urmărită de acea femeie, până când se decid să îngroape acel săculeț într-un loc luminat și frumos, ca o poiană unde mereu îți era drag să te așezi de frumusețe.

Secretele lui Ethan prind curaj, și încep sa iasă le iveala, aflând în acest fel povestea lui și de ce era el mereu trist.

Ethan si cu Kacey au fost invitați la petrecerea unui coleg deoarece era ziua acestuia de naștere. Ușor după tort și suc, cei doi se plictisiseră, și au decis că ar fi mai grozav dacă ar lua o gură de aer proaspăt de iarnă. Pentru Kacey fiind că ei mereu se provocau unul pe altul la diferite încercări, nu i-a ajuns doar o bătaie cu bulgari, așadar, s-au întrecut pe rând într-un copac mare și înzăpezit. Kacey fiind prima, se urca în timp ce se lauda că tatăl ei a învățat-o foarte bine se se urce în copaci. Fata ajunse repede pe la jumătatea copacului, iar Ethan tot insista să se dea jos, în timp Kacey îl tot numea fricos. Uimită și șocată de înălțimea parcursă, Kacey își pierduse echilibrul.

Ultimul șoc al ei și ultima uimire, aveau sa fie chiar astea?

Kacey a cazut…

Ethan a fugit spre locul unde a căzut Kacey de la înălțime, unde era de așteptat, și o pată roșie care e mărea..

După spusele lui Ethan asta a fost ultimul lucru care l-a mai văzut atunci.

Povestea tristă nu se termină încă, deșii lucrurile aveau să se termine în curând.

Ethan doar după aproximativ un an după împrietenirea cu Coralee a fost sunat de către tatăl lui Kacey că aveau să o scoată de la aparate în curând pe Kacey..

Lui Ethan i s-a mai oferit ocazia să o vadă pe Kacey încă odată.

Scena urmează la spital, unde Ethan o vede ultima data pe Kacey, iar cartea se termina aici..

Sper să fi exprimat cat de aproape sau exact emoția pe care am simțit-o la citire, merita atenție cititorului, și urmează o continuare scrisa de mine deoarece nu am putut accepta sa se termine așa trist =)

CONTINUARE ???

Ethan urmează să intre în camera unde a stat Kacey în tot acest timp. I s-a explicat cam toate detaliile de la ușa, iar după Ethan a cerut să fie lăsat să intre singur în cameră, pentru a face cel mai mare dorința a lui.

În carte la început este explicat că Ethan crede că dacă va mai ajunge la Kacey măcar odată, o poate readuce la la bine.

Ethan este lăsat să intre în camera luminată ușor cu lumina soarelui, cu un miros de doctor și a perfuzii, aparate și spital, și goală, doar cu un pat, un scaun și un aparat lângă.

Pe pat se odihnea Kacey.

În camera intraseră doar doctorul și Ethan. Când Ethan se așezase lângă cea mai draga prietena a lui din tot timpul. Îi luase mâna ei palida și puțin rece în mână lui caldă.

Aparatul de lângă pat începuse să bipăie încet. Pe monitor bătăile inimii se mișcau încet încet într-un zigzag aproape drept.

Să fie oare simpla prezența a lui Ethan de cauză? Kacey își revenea sau aparatul dădea erori?

Doctorul a început să umble la monitor surprins.

In teorie bătăile inimii lui Kacey de pe monitor reveneau la normal.

Ca sa nu mai lungesc totul, vreau sa rezum la faptul că Kacey își revine încet, doar de la Ethan care mereu a sperat și a știut ca dacă va mai ajunge odată la ea, se va face bine.

Povestea, după cum puteți deduce, se termină mai bine, nu așa de trist.

Sper că va fi de folos! Recomand cartea!